In plină pandemie, Matt Haig ne bucură cu o nouă carte pe care nu am avut de ales, a trebuit să o pun în topul meu pe 2020. Apărută în august, “Biblioteca de la miezul nopţii” este o mică bijuterie de carte care se joacă cu ideea de regret în viaţă. Cred că este o tendinţă naturală ca la fiecare sfârşit de an să te uiţi în urmă – la ce ai realizat, la ce ai fi vrut să realizezi şi nu ai avut curaj sau ceva te-a împiedicat. Ai luat altă decizie, ai făcut altă alegere. Dar undeva, acolo, a rămas un regret, mai mare sau mai mic, mai important sau mai puţin important.
Dar dacă eşti la sfârşitul vieţii şi cineva îţi pune în braţe propria-ţi “Carte a regretelor”?
“- Viaţa este ciudată, spuse ea. Cum o trăim toată dintr-o data. În linie dreaptă. Dar de fapt asta nu este întreaga fotografie. Pentru că viaţa nu este doar formată din lucrurile pe care le facem, dar şi din cele pe care nu le facem. Şi fiecare moment al vieţii noastre este…un punct de cotitură. […] Gândiţi-vă cum începem să trăim… cum totul este setat. Ca o sămânţă a unui copac plantată în pământ. Şi apoi… creştem… creştem… şi la început suntem doar un trunchi… […] Dar apoi copacului – copacul care este viaţa noastră – îi cresc ramuri. Şi gândiţi-vă la toate aceste ramuri, care pleacă din trunchi la diferite înălţimi. Şi gândiţi-vă la toate aceste ramuri care au pe ele noi ramuri, îndreptându-se deseori în direcţii opuse. Gândiţi-vă la aceste ramuri devenind alte ramuri şi acestea devenind lăstari. Şi gândiţi-vă la toţi aceşti lăstari, fiecare într-o altă direcţie, dar toţi originând din acelaşi trunchi. O viaţă este exact la fel, dar la o scară mult mai mare. Noi ramuri se formează în fiecare secundă a fiecărei zile. Şi din perspectiva voastră – din perspectiva fiecăruia – se simte ca un … continuum. Fiecare lăstar a făcut o singură călătorie. Dar sunt încă mulţi lăstari. Şi sunt şi alte zile de astăzi. Alte vieţi care ar fi fost diferite dacă aţi fi pornit pe o altă cale la începutul vieţii. Acesta este un copac al vieţii.” *
Nora Seed, eroina din “Biblioteca de la miezul nopţii” regretă multe lucruri din viaţa ei. Că a abandonat înotul de performanţă, dezamăgindu-şi astfel tatăl. Că nu a ajuns să fie medaliată la Olimpiadă sau că nu a ajuns cercetător la Polul Nord. Că nu şi-a continuat cariera muzicală în trupa pe care o avea cu fratele ei, dezamăgindu-l şi pe acesta. Că nu s-a căsătorit cu Dan sau că nu şi-a deschis un pub cu el. Regretă chiar şi că nu a putut fi în stare să aibă grijă de motanul ei, Voltaire, care a sfârşit mort pe marginea drumului. Întreaga ei viaţă este o mare dezamăgire aşa că singura ei alegere pare a fi sinuciderea.
Dar un lucru extraordinar se întâmplă. Nora ajunge în Biblioteca de la miezul nopţii – undeva într-un limbo între viaţă şi moarte unde Doamna Elm, altădată bibliotecara de la şcoală, îi oferă unica şansă de a-şi anula regretele, trăind vieţi alternative corespondente regretelor. Nora va fi pe rând soţia lui Dan, va trăi o viaţă de succes în care este un speaker motivational, va fi o cercetătoare de gheţari în Norvegia, va trăi o viaţă în care tatăl ei încă trăieşte. Sau o alta în care va cunoaşte succesul muzical. Dar niciuna dintre aceste vieţi nu pare să fie una în care Nora vrea să rămână.
“Lucrul pe care trebuie să ţi-l aminteşti este că aceasta este o oportunitate şi este rară şi avem ocazia să anulăm orice greşeală am făcut, să trăim orice viaţă vrem. Orice viaţă. Visează grandios… Poţi să fii orice vrei să fii. Pentru că într-una din vieţile tale, eşti acea persoană.” *
Asta îi spune Norei, Hugo, un bărbat care, ca şi Nora, îşi trăieşte vieţile alternative.
Şi pe măsură ce Nora îşi trăieşte regretele, cu toată durerea, nefericirea dar şi cu uşurarea pe care i-o aduc, începe să aprecieze viaţa în sine şi să accepte că poate doar percepţia ei asupra propriei vieţi este una în neregulă.
Până la urmă cartea lui Matt Haig este de fapt o celebrare a vieţii şi a alegerilor pe care le facem de-a lungul ei. Prin Nora, Haig ne arată că uneori renunţarea la viaţă poate părea alegerea cea mai simplă, însă toţi avem în noi curajul de a trăi, de înfrunta întunericul şi de ieşi de partea cealaltă învingători.
“Ieri ştiam ca nu am niciun viitor şi era imposibil pentru mine să-mi accept viaţa aşa cum este ea acum. Şi totuşi astăzi, aceeaşi viaţă încurcată pare plină de speranţă. Potenţial. Imposibilul, presupun, se întâmplă atunci când trăieşti. Va fi viaţa mea, în mod miraculous, lipsită de durere, disperare, trsiteţe, inimă zdrobită, greutăţi, singurătate, depresie? No. Dar vreau să trăiesc? Da. Da. De o mie de ori, da.”
Sper că v-am convins să adăugaţi noua carte a lui Matt Haig pe lista voastră de cărţi “de citit” – cine ştie, poate chiar v-o aduce în dar, astăzi, Moş Niculaie!
Până data viitoare eu vă urez spor la citit şi desfăcut cadouri 😊
Cu drag, Gabi
* Eu am citit cartea în limba engleză şi nu am avut acces la traducerea oficială în limba română. Sper însă să acceptaţi traducerea pe care m-am străduit să o fac cât mai aproape de original.
Aprecierea mea:
Titlu în original: The Midnight Library
Autor: Matt Haig
Anul apariţiei: 2020
Editura: Nemira
Genul: beletristică, fictiune, romance
