Endometrioza este un factor de risc pentru infertilitate?

L-am rugat, din nou, pe medic specialist obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în infertilitate Andreas Vythoulkas să ne lumineze in ceea ce privește endometrioza și legătura ei cu infertilitatea. Așa a apărut articolul “Endometrioza este un factor de risc pentru infertilitate”. Iată ce ne împărtășesteȘ

” Pentru că lucrurile sunt adesea greșit înțelese sau interpretate, se impune ca necesară, încă de la început, o precizare cu privire la legătura dintre endometrioză și infertilitate.

Așadar, această afecțiune, pe care o vom descrie pe larg în cele ce urmează, nu este sinonimă cu infertilitatea. Și dovadă stau suficiente cazuri de femei diagnosticate cu endometrioză, care au rămas însărcinate și au dus sarcina la termen. Mai mult de atât, pe parcursul sarcinii, datorită nivelurilor foarte crescute de progesteron, simptomele acestei afecțiuni se ameliorează.

Iar dacă este vorba despre o endometrioză ușoară, într-un stadiu nu foarte avansat, acest hormon care este progesteronul poate micșora sau chiar suprima creșterea țesutului endometrial anormal. Însă este o realitate faptul că endometrioza este un factor de risc pentru infertilitate, de vreme ce s-a constatat că o treime dintre femeile infertile suferă de endometrioză.

Endometrioza este definită de prezența țesutului care căptușește interiorul uterului (țesut denumit endometru), în afara acestuia. Cel mai frecvent implică ovarele, dar se poate localiza și pe alte organe și zone ale corpului precum colul uterin, trompele uterine, suprafața exterioară a uterului sau ligamentele care unesc uterul cu pereții pelvini. Deși, în cazuri rare, țesutul endometrial poate să fie prezent pe alte organe și zone din corp cum ar fi intestin, rinichi, vezică urinară, uretră sau pe cicatricile post-operatorii și în zona ombilicală.

Endometrioza este o afecțiune comună femeilor tinere, dar a cărei cauză exactă a apariției încă nu este cunoscută. Teorii au existat mai multe, dar niciuna nu explică pe deplin afecțiunea, concluzia fiind că endometrioza este, până la urmă, o afecțiune multifactorială. Teoriile au vizat aspecte precum menstruația retrogradă, tulburările hormonale, transportul celulelor endometriale pe cale hematogenă, deficiența sistemului imun sau o implantare de celule endometriale după o intervenție chirurgicală (histerectomie sau cezariană) la nivelul inciziei.

Cel mai frecvent și mai neplăcut simptom al endometriozei este durerea pelvină severă – de cele mai multe ori asociată perioadelor menstruale – și durerea la contactul sexual. Deși majoritatea femeilor experimentează dureri menstruale, cele cauzate de endometrioză sunt mult mai puternice și se pot intensifica în timp. De asemenea, semnele și simptomele frecvente ale endometriozei mai includ:

• Sângerări abundente în perioada menstruală sau sângerări intermenstruale;
• Dureri pelvine și crampe însoțite de dureri de spate;
• Dureri la contactul sexual, la urinare sau la defecație;
• Constipație sau diaree;
• Greață și balonare;
• Oboseală.

Endometrioza este uneori confundată cu alte afecțiuni care pot provoca dureri pelvine, cum ar fi boala inflamatorie pelvină sau chisturile ovariene. Poate fi confundată și cu sindromul intestinului iritabil, o afecțiune care provoacă episoade diareice, constipație și crampe abdominale. Sindromul de intestin iritabil poate însoți endometrioza, ceea ce poate complica diagnosticul.

Cum este diagnosticată endometrioza

Diagnosticarea endometriozei este în general dificilă și adesea are loc cu întârziere comparativ cu alte boli din sfera ginecologică, tocmai pentru că are simptome asemănătoare altor afecțiuni, sindrom de intestin iritabil cum am spus deja sau boală inflamatorie pelvină, aderențe postoperatorii,  chist ovarian hemoragic, chist luteinic rupt, sarcină ectopică sau boli inflamatorii digestive.

Este prea puțin probabil ca endometrioza să poată fi diagnosticată în timpul unui control ginecologic de rutină. Însă o ecografie cu vizualizarea uterului și a ovarelor poate oferi informațiile de care medicul are nevoie în vederea stabilirii diagnosticului.

De asemenea, alte investigații  frecvent  utilizate sunt ecografia transvaginală/transrectală, examenul RMN pelvis cu protocol de endometrioză, colonoscopia virtuală (Hidro-colono-CT) sau cistoscopia-urografia. Cel mai des folosită pentru stabilirea diagnosticului de certitudine este laparoscopia, pentru că aceasta permite și excizarea leziunilor endometriozice suspecte, diagnosticul fiind ulterior confirmat histopatologic.

Tratamentul simptomatic și chirurgical

Endometrioza este o afecțiune evolutivă, în patru faze. În prima fază, în interiorul organelor afectate apar mici focare. În cea de-a doua fază numărul acestor mici focare crește. Faza trei este caracterizată de multiple focare superficiale de endometrioză sau câteva focare profunde/chisturi ovariene în interiorul organelor afectate. Și, în final, în faza a patra, avem de-a face cu multiple focare de endometrioză, profunde, multiple chisturi ovariene – în special de dimensiuni mari și aderențe între organele pelvine.

Din păcate, până în prezent nu a fost găsit un tratament definitiv al endometriozei, ci doar tratamente care să amelioreze simptomele. Prin acestea (tratament hormonal sau administrare de antiinflamatoare) se urmărește reducerea durerii și încetinirea evoluției bolii. De asemenea, în situațiile în care endometrioza afectează fertilitatea, tratamentele vizează și îmbunătățirea acesteia.

În funcție de stadiul de evoluție al endometriozei, se poate apela și la tratament chirurgical, de obicei laparoscopic. În cadrul intervenției, după caz, sunt îndepărtate leziunile endometriozice, sunt excizate endometrioamele (chisturi ovariene endometriozice), sunt rezolvate aderențele pelviabdominale sau se realizează histerectomie totală cu anexectomie bilaterală și excizia leziunilor endometriozice. Subliniem faptul că tratamentului chirurgical conservator nu înseamnă și tratamentul definitiv al endometriozei, frecvent fiind întâlnite recurențe ale leziunilor endometriozice. Adică reapariția lor. “

Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în infertilitate https://www.vythoulkas.ro/

Dacă vreți să știți care sunt primele analize pe care ți le recomandă medicul specialist în infertilitate le găsești aici.