“Adenomioza este un factor de risc pentru infertilitate?” De cate ori Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în infertilitate ne împărtășește căte un subiect legat de călătoria în lumea infertilității, de atâtea ori mă gândesc ce bine ar fi fost să stiu înainte de a porni la drum cât mai multe informații pentru că eu sunt genul care are nevoie să știe detaliile afecțiunilor, tratamentelor, intervențiilor sau procedurilor. Noi le-am aflat una cate una pe măsură ce au venit și am avut noroc cu echipa medicală cu care am colaborat că a avut răbdarea să ne explice despre ce este vorba dar nu toată lumea are norocul ăsta.
Acesta este unul din motivele pentru care mi-am dorit ca blogul meu să fie o sursa de informații valoaroase atât pentru cei dintre noi care au o călătorie dificilă spre a deveni părinți cât și pentru cei dintre noi care vor să-și asigure sănătatea și viitorul apelând la prevenție. Adenomioza este o afecțiune cu care și eu mă confrunt de ceva ani. A fost o îngrijorare pentru susținerea sarcinii dar până la urma am biruit-o. Bine am biruit-o ca factor de risc pentru infertilitate pentru că ea îmi afectează calitatea vieții și în zilele noastre.
“Adenomioza este o afecțiune a sistemului reproducător feminin care determină îngroșarea și mărirea uterului.
Interiorul uterului este căptușit cu țesut endometrial. Adenomioza apare atunci când acest țesut crește în miometru, pereții musculari exteriori ai uterului. Acest țesut suplimentar poate duce la dublarea sau triplarea dimensiunii uterului, la sângerări uterine anormale și menstre dureroase.
Care este diferența dintre adenomioză și endometrioză
Adenomioza și endometrioza sunt tulburări care implică țesutul endometrial. Ambele condiții pot fi dureroase. Adenomioza este mai probabil să provoace sângerări menstruale abundente. Diferența dintre aceste condiții este locul în care crește țesutul endometrial. În adenomioză țesutul endometrial crește în mușchiul uterului, iar în endometrioză crește în afara uterului și poate implica ovarele, trompele uterine, pereții laterali pelvieni sau intestinul. Despre endometrioză puteți citi aici.
Cât de frecventă este adenomioza
Multe femei nu știu că au adenomioză, deoarece afecțiunea nu provoacă întotdeauna simptome. Sunt afectate de adenomioză 20% până la 65% dintre femei.
Cine ar putea suferi de adenomioză
Adenomioza poate fi diagnosticată și la adolescente, dar în general afectează femeile cu vârsta cuprinsă între 35 și 50 de ani care au cel puțin o sarcină, endometrioză sau fibroame uterine.
Ce cauzează adenomioza
Din păcate medicina încă nu are un răspuns la această întrebare, dar s-a constatat că afecțiunea este mai frecvent întâlnită la femeile care au născut. (A nu se înțelege că după naștere, ci în sensul că au copii.)
Care sunt simptomele adenomiozei
În cele mai multe cazuri afecțiunea este asimptomatică (fără simptome). Atunci când, însă, ele sunt prezente, pacientele experimentează:
- Crampe menstruale dureroase (dismenoree)
- Sângerări menstruale abundente (menoragie)
- Menstruație anormală
- Dureri pelvine
- Relații sexuale dureroase (dispareunie)
- Uter marit
- Infertilitate
Cum este diagnosticată?
Medicul diagnostichează adesea adenomioza pe baza simptomelor și a unuia sau mai multor teste:
Examen pelvin: în timpul unui examen pelvin medicul poate observa că uterul a devenit mai mare, mai moale sau mai dureros la palpare.
Ultrasunete: o ecografie transvaginală folosește unde sonore pentru a produce imagini ale organelor pelvine. Aceste imagini pot arăta uneori îngroșarea mușchilor, ceea ce ridică suspiciunea de adenomioză.
Scanări imagistice: scanările prin rezonanță magnetică (RMN) pot arăta mărirea și îngroșarea uterului în anumite zone, ceea ce poate indica adenomioză.
Biopsie: deoarece țesutul crește în interiorul pereților uterului, singura modalitate de a biopsia țesutul este după o histerectomie (îndepărtarea chirurgicală a uterului).
Cum este gestionată sau tratată adenomioza
Deoarece hormonul feminin estrogen favorizează creșterea țesutului endometrial, simptomele de adenomioză dispar adesea după menopauză. Între timp, aceste tratamente pot ameliora durerea, sângerările abundente și celelalte simptome:
Administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene pentru calmarea durerii.
Folosirea contraceptivelor hormonale. Estrogenul îngroașă peretele uterin și poate agrava sângerarea și crampele. În schimb, contraceptivele hormonale pe bază de progesteron pot diminua cantitativ menstrele și pot reduce simptomele neplăcute. Opțiunile includ pilule contraceptive, injecții sau dispozitive intrauterine.
Histerectomie: îndepărtarea chirurgicală a uterului este o metodă radicală de tratament a adenomiozei, însă are inconvenientul că după aceasta ciclurile menstruale sunt suprimate și femeia nu mai poate rămâne însărcinată.
Care sunt complicațiile; este adenomioza factor de risc pentru infertilitate?
Sângerarea menstruală abundentă din adenomioză crește riscul de anemie. Acest lucru înseamnă că organismul nu mai are suficiente celule roșii în sânge, bogate în fier. În plus, această afecțiune poate face dificilă obținerea unei sarcini. Tratamentele pentru infertilitate pot ajuta, dar există un risc crescut de avort spontan sau naștere prematură.”
Sper că vă sunt de folos informațiile legate de “Adenomioza este un factor de risc pentru infertilitate?”
Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în infertilitate https://www.vythoulkas.ro/
