Majoritatea oamenilor nu înțeleg de ce problemele de fertilitate provoacă atât de multă durere și, prin urmare, femeile și partenerii lor sunt adesea lăsați să sufere în singurătate. Am scris “Impactul emoțional al infertilității: o cruce greu de dus” ca parte a lucrurilor pe care le fac pentru ca lumea să înțeleagă cât de grea este această experiență și să acorde sprijin celor care din păcate au parte de ea.
Oamenii oferă înțelegere și empatie celor care trec, de exemplu, prin moartea unei persoane dragi, un divorț sau diagnostic dificil, dar prea puțin pentru cei care se confruntă cu infertilitate.
Tratarea problemelor de fertilitate poate provoca o imensă durere emoțională. Este interesant de știut că cercetările arată că femeile care se confruntă cu infertilitatea trăiesc același nivel de stres ca cele care suferă de cancer. Dovezile arată că femeile care au trecut prin ambele experiențe afirmă că tratarea infertilității a fost un proces mai dificil. Motivul poate fi faptul că, despre cancer, măcar pot vorbi întrucât se știe cât de stresant și dificil poate fi și cei din jur pot să înțeleagă prin ce trec.
Știu din propria experiență că multor femei și bărbați le este greu să-și împărtășească sentimentele pentru că se tem că, într-o cultură care respinge vulnerabilitatea, vor fi percepuți ca fiind slabi. Unele persoane se simt rușinate de infertilitate. Altele simt furie, slăbiciune sau trăiesc un sentiment de eșec. Stresul, depresia și anxietatea însoțesc frecvent infertilitatea, De fapt, atât femeile cât și bărbații trec print-o multitudine de emoții cauzate de infertilitate.
Impactul emoțional al infertilității: o cruce greu de dus
Lupta cu infertilitatea ne aruncă peste noapte într-o lume necunoscută S-a stins vreodată lumina în casă și te-ai trezit în întuneric? Ai început să bâjbâi prin cameră după o lanternă, lumânare sau chibrit? Ai simțit că te cuprinde panica și singurul lucru pe care îl ai în minte este: oare când dau ăștia drumul la lumină? Frica de necunoscut este una dintre cele mai puternice frici și atunci când te lupți cu infertilitatea se activează la cote maxime. Pornești la un drum unde pur și simplu nu știi ce te așteaptă; analizele, termenii medicali, procedurile, dacă o să reușești să devii mamă sau nu sunt toate mari necunscute care iți provoacă o stare permanentă de anxietate. Și anxietatea este frica scăpată de sub control. Este un fel de trăit cu inima cât un purice și un gol în stomac simultan și permanent.
Suferi din cauza pierderii unui copil pe care încă nu îl ai Ceea ce mie mi se pare foarte greu de dus este că de fiecae dată când încerci să rămâi însărcinată și nu reușești, pierzi de fapt un copil pe care încă nu îl ai. Asta înseamnă că nu există o modalitate clară de a trece prin etapele naturale ale durerii. Pur și smplu jelești o persoană pe care o construiești în mintea ta și care nu există în realitate. Și asta te dă complet peste cap mai ales că pentru unele dintre noi se întâmplă din nou și din nou….
Te lovești de factori imprevizibili care declanșează emoții puternice Există atât de mulți factori declanșatori imprevizibili care te pot lua prin surprindere. O femeie însărcinată mergând pe stradă, o prietenă sau o rudă care anunță că este însărcinată, cineva postează pe o rețea de socializare nașterea unui copil sau te întreabă când vei avea un copil. Posibilitatea apariției acestor factori declanșatori poate deveni o obsesie și poți fi cu ușurință absorbită în vârtejuri emoționale. Acest lucru, la rândul său, înseamnă că sentimentele de frică și panică pot să prindă rădăcini în viața ta.
Îmi aduc aminte că pentru mine era foarte greu să stau la cafea cu prietenele mele și să le ascult vorbind despre copii, grădinițe, hăinuțe și altele de gen. Îmi venea să fug în lumea largă la propriu dar stăteam la masă, tăceam și mă chinuiam să nu plâng.
Sentimentul de vinovăție vine și nu mai pleacă Am mai spus și repet, sentimentul de vinovăție devine o permanență, din păcate. Te simți vinovată că nu „ești în stare” să rămâi însărcinată, îi învinovățești pe cei din jur că nu te înțeleg sau nu te sprijină cum ai avea nevoie, te învinovățești că poate la un moment dat nu ți-ai dorit copii sau ai făcut vreo întrerupere de sarcină. Te învinovățești că poate nu faci tot ce este posibil ca să devii mama. Te învinovățești că nu te poți bucura când auzi de vreo prietenă că a rămas însărcinată. Cineva bolnav de cancer se învinovățește că s-a îmbolnăvit? Noi de ce să ne învinovățim că suferim de infertilitate? Tot o boală este.
Este o luptă dusă în singurătate Cred că este una dintre cele mai solitare experiențe din lume. Rușinea de a ne arăta așa presupusa vină, rușinea de a ne arăta vulnerabilitatea, de a nu ne putea îndeplini „menirea” să devenim mame ne împiedică să fim transparenți cu lupta pe care o ducem. În plus, dacă iți împărtășești povestea, fiecare din jur se grăbește să iți mai dea un sfat, o părere care în majoritatea cazurilor nu face altceva decât să pună sare pe rană. Iți sună cunoscut: dar de ce nu vă gândiți la adopție sau sunteți încă tineri, aveți tot timpul. Din toate aceste motive și multe altele, unii dintre noi alegem să ne izolăm și să nu vorbim despre asta.
Simți că „te dai” în continuu într-un carusel emoțional Speri și speranța se transormă în disperare de cate ori ai o încercare nereușită. Ești tristă și dezamgită când primești o veste proastă și trebuie să iți amâni planurile. Trăiești cu frica în sân că nici de data asta nu rămâi însărcinată. Ești măcinată de scotelile financiare și te întrebi de unde mai scoți bani pentru următoarele analize sau următoarea fertilizare in vitro. Ajungi să-ți pui viața pe pauză și să nu te mai bucuri de nimic. Trist dar adevărat, să mă credeți pe cuvânt că asta se întâmplă.
Viața este afectată pe toate planurile Dacă te afli într-o călătorie dificilă spre fertilitate, vei ști că lupta pentru a concepe și / sau a susține o sarcină sănătoasă îți poate afecta aproape toate celelalte aspecte ale vieții: relațiile cu prietenii, familia, părinții, socrii și chiar colegii de muncă, viața de acasă, căsnicia, viața sexuală, alimentele pe care îți dai voie să le mănânci, viitorul și planurile pe care simți că le poți sau nu face.
Nu cred că există felie de viață care să rămână neatinsă dar, din păcate, din experiența mea și a clientelor mele, relația de cuplu este cea mai afectată. Te invit să citești aici ce poți să faci ca să-ți îmbunătățești relația de cuplu atunci când te lupți cu infertilitatea.
Rândurile acestea pe care vi le împărtășesc astăzi, mi-aș dori să le citească mai ales cei care au norocul de a nu fi prinși într-o călătorie dificilă spre a deveni părinți. Ca să ne înțeleagă pe noi ceilalți care ne-am luptat, ne luptăm și ne vom lupta cu toate forțele să avem un copil. Să înteleagă de ce această călătorie este atat de dificilă.
Dacă simți că te simți prinsă în vârtejul emoțional al luptei cu infertilitatea, iți spun că impreună putem explora ce înseamnă pentru tine să speri, astfel încât speranța de a avea un copil să nu se transforme în disperare, să nu crească cu fiecare lună care trece, sabotându-ți șansele de a atinge succesul.
